Despre studenţi şi politică s-a mai vorbit. Există o tradiţie îndelungată între studenţi şi universităţi, pe de o parte şi stat, pe de cealaltă parte, tradiţie presărată pe alocuri cu revolte studenţeşti care au adus în genunchi o democraţie.
Iar aici amintim doar revoltele anilor 60-70 împotriva războiului din Vietnam, sau evenimentele din 1990, din celebra Piaţa Universităţii din Bucureşti. Despre politizarea studenţimii însă, aici discuţiile intră pe un teren minat.
Unul din evenimentele care a ţinut cap de afiş în presa naţională în ultima vreme a fost reprezentat de protestele de stradă împotriva guvernării PDL actuale, proteste generalizate la nivel naţional şi care încă mai au un puternic substrat misterios. Trebuie să amintim, protestele au pornit ca un răspuns solidar la demiterea unui secretar de stat din Ministerul Sănătăţii, pe marginea unui nou proiect legislativ care viza sănătatea naţională. Acestea au degenerat însă în proteste împotriva guvernării şi s-au soldat cu violenţe, atât din partea protestatarilor cât şi din partea autorităţilor.
De ce Uniunea Studenţilor din România nu a participat la evenimente la fel ca în 1990? Răspunsul e unul destul de simplu şi just. „Din momentul în care partidele politice participă la demonstrații sau mobilizează deschis studenții să meargă la manifestări, e clar că întreaga mișcare riscă să fie deturnată pentru interese politice”. Într-adevăr, evenimentele din Piaţa Universităţii au început să fie folosit ca masă de manevră politică de către partidele din opoziţie, mizând pe oportunitatea unui sprijin popular în vederea creşterii popularităţii lor. Însă totul se face pe principiul lui Lapusneanu „dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau.” Ceea ce atrage pe bună dreptate semne de întrebare asupra legitimităţii formelor de protest.
Este de salutat neutralitatea pe care USR şi-o doreşte faţă de eventualele jocuri politice. Uniunea e conştientă de capacitatea de transformare a studenţimii într-o altă masă de manevră politică pe baza unor promisiuni deşarte de campanie electorală şi nu vrea să fie amestecată în aşa ceva.
Între timp, USR îşi exprimă solidaritatea cu problemele oamenilor simpli și ale studenților, normale în această perioadă grea, însă atât timp cât vor exista solicitări clare și bine fundamentate, fără influență politică.
În același timp, USR încurajează studenții să-și exprime nemulțumirile în mod pașnic, considerând protestele desfăşurate în mod civilizat, o formă potrivită de a atrage atenția asupra problemelor reale cu care studenții se confruntă.
