Dincolo de introducerea acesta dramatică, puţină lume ştie ce hotărâri se iau zilele acestea la nivelul Uniunii Europene ci cât de mult înseamnă ele pentru viitor. Dincolo de problemele economice, UE se pare că îşi poartă acum bătălia finală în apărarea intimităţii cetăţenilor săi. Ar trebui, în acest stadiu al discursului nostru informativ, să prezentăm personajele” piesei de teatru”, care pare că se joacă de ani buni, fără un final apropiat.
Până la momentul în care ACTA a fost semnată de către reprezentanţii României, nimeni din opinia publică nu a părut să ştie ceva despre ea. Apăruseră unele zvonuri în legătură cu anumite demersuri legislative ce ar fi fost similare, dincolo de ocean şi care ar fi avut ceva repercusiuni în lumea întreagă, dar nimic nu părea să aibă un efect atât de nociv ca acest act. Conform definiţiei sale ACTA reprezintă un tratat comercial plurilateral, ce propune aplicarea unei serii de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Principalele probleme ale tratatului în sine, vin într-un pachet de 5, explicate foarte bine, pe înţelesul tuturor de Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociaţiei pentru tehnologie şi Internet.
Prima problemă, vizează monitorizarea utilizatorilor de Internet. Practicile propuse de ACTA pot duce la monitorizarea generalizată a activităţilor utilizatorilor de internet şi înregistrarea sistematică a datelor. Apoi ar fi vorba de ignorarea statului de drept şi „privatizarea aplicării legii”. Articolul 27 al tratatului vorbeşte despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispoziţiilor civile şi penale ale tratatului. Adică poate fi deconectarea utilizatorilor de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fără drept la apărare. Asta s-a întâmplat în Irlanda printr-un acord privat între titularii de drepturi şi principalul ISP de pe piaţă.
Pedepse penale pentru avantaje economice “indirecte”. Parlamentul European a cerut deja dispoziţii pentru o clauză de minimis - care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activităţile “făcute de persoane în scop personal şi nonprofit", ca şi pentru activităţile legate de excepţiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ţinut cont de aceste aspecte, deci a lăsat textul din tratat vag.
ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparentă. Reprezentanţii societăţii civile şi chiar membrii Parlamentului European au fost respinşi de le negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaţilor marilor titulari de drepturi şi ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, când textul documentului final este public, nu s-au putut obţine aceste documente. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internaţional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA până acum la semnarea acestuia.
Textul este vag şi neclar. În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta şi care vorbeşte inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare ţară va trebui să-l implementeze din punct de vedere legislativ.
Ce se doreşte prin adoptarea acestei legi se ştie deja. Stoparea fenomenului pirateriei online şi un mai bun control al anumitor patente. Ce sperie cel mai mult este faptul că odată cu adoptarea acestui act, se va sparge balonul de săpun care îl reprezenta iluzia intimităţii în mediul online. Poate că întreaga afacere nu se va rezolva decât cu multă răbdare. Cineva spunea cu oarece cunoştinţă de cauză, că problema legislative a actului de comerţ, va fi discutată foarte mult atât în Parlamentul European, cât şi în instituţiile similar ale statelor membre, deci undeva, cineva, are posibilitatea de a pune punct isteriei. Poate, ce ar trebui reţinut din întreaga afacere, e că Internetul a devenit un câmp de bătălie nou, odată cu creşterea importanţei sale, cu puterile sale crescute de a ridica şi coborî şefi de stat şi democraţii şi că implicarea cetăţenilor în formarea şi aprobarea unor legi trebuie să fie din ce în ce mai active, din ce în ce mai motivată.
Mai multe detalii : http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2012/01/30/acta-top-cinci-probleme
Omul Despre ACTA si actorii Internetului de tip nou
Despre ACTA si actorii Internetului de tip nou Premium
-
Marime scris
micsoreaza scris
mareste scris
- Imprimare
De ceva vreme opinia publică vuieşte la pronunţarea cuvântului „Internet”. Mediul acesta relativ nou, atât de bogat, atât de puternic, stă şi tremură în faţa unei curţi cu juri, a căror chipuri sunt acoperite, dar a căror interese sunt făţişe. Şi cetăţeanul tremură odată cu el, sub ameninţarea unui balaur cu şapte capete format din corporaţii şi organizaţii ce par pornite să îl conducă, sub o mănuşă de fier. ACTA, SOPA, PIPA, au fost laitmotivele unora dintre cele mai aprinse discuţii legislative din ultimii ani. Libertatea individului a atârnat de un fir de păianjen, al unor acronime.
Mardare Eugen
23 – 1,91 – vreo 68
rac tipic.
in unele zile sunt in stare sa iau Luna de picioare si sa o trag langa mine intr-o invartita vulcanica.
in altele, nu imi ajunge nicio groapa abisala in care sa ma ascund de ochii lumii.
imi place sa citesc, orice, oricand, oriunde… sa ma captiveze din primele randuri.
imi place… un singur fel de muzica. muzica buna.
imi plac povestile filmate.
imi plac bancurile cu papagali.
imi place sa scriu.
imi plac diminetile.
nu-mi place sa vorbesc prea mult despre mine.
ceea ce incerc sa insirui, sunt cateva idei care au prins putere sub razele puternice ale soarelui ce reuseste din cand in cand sa razbata prin peretii de sticla murdara a serei mintii mele.
spor la cules.
